In practica curenta intalnesc aproape zilnic o patologie care departe de a fi de natura carioasa este in mod evident de un disconfort estetic  important: petele negre extrinseci (foto1). Intr-adevar (engl;BS: Black Stain) afecteaza clinic atat dintii temporari cat si pe cei permanenti cu o incidenta ridicata in prima copilarie si descrecscatoare spre adolescenta si varsta adultului tanar-in intervalul raportat de cca 1-20%  (1). Anamneza fie ea in cabinet sau online  (vezi chestionarul atasat) dietei, igienei si a istoricului medical- in mod surprinzator –si de regula- nu scoate la iveala comportamente disruptive sau non-sanogene ba din contra alimentatie echilibrata, igiena corecta, parinti cu o buna sanatate dentara, lipsa cariilor asociate etc.  Si chiar daca prognosticul acestei afectiuni nu este de natura sa ne alarmeze-pentru ca pe de o parte nu produce daune smaltului dentar iar pe de alta – in timp dispare de la sine- parintii nu se lasa usor incurajati si solicita indepartarea lor mecanica –direct in cabinet- si solicita recomandari pentru periajul lor zilnic de acasa.

Totusi, orientarea terapeutica curenta-de indepartare mecanica- nu ofera rezultate nici imediate si nici stabile in timp pentru ca:

  • pe de o parte –pentru  pacientul pediatric- procedura de indepartare e greu de controlat dat fiind stadiul psihologic de dezvoltare  pre sau non cooperant in care este interceptata discromia-
  • pe de alta –coloratia neagra recidiveaza in scurt timp (2).

Compozitia petelor negre extrinseci este pe de o parte depunere din saruri de  Fe, Ca sau fosfati si pe de alta din bacterii cromogene (predominant Aggregatibacter actinomycetemcomitans si Actinomyces naesludii).

In cautarea unei solutii de tratament fiabile –un nou trend –cel al Probioticelor –este in curs de cercetare si cu optimism recomandat ca o optiune deloc de neglijat. Intr-adevar- Meurman (2005) Twetman si Steeksen-Blicks( 2008), Allaker si Stephen (2017 )au investigat initial beneficiile probioticelor in preventia cariei, a bolilor periodontale si a halitozei. In general, actiunea benefica probiotica se bazeaza pe observatia ca ele pot influienta echilibrul dintre speciile bacteriene asociate discromiei BS (pete negre extrinseci) prin efectul concurentei-reducand nivelul lor de colonizare.

Printre Probiotice, Streptococcus salivarius are un potential excelent ca probiotic oral (3). Mai specific Streptococcus salivarius M18 s-a demonstrat ca este colonizator si persistent in cavitatea orala umana- producand bacteriocine- niste antibiotice naturale sintetizate ribozomal. Un alt probiotic studiat este Lactobacillus reuteri Prodentis. Ambele –concureaza cu bacteriile cromogene si pot reduce implicit si efectul lor excretor  inestetic cromogen.

Chiar daca implementarea in practica este incurajatoare pentru obtinerea de rezultate estetice mai bune –si prin metode mai putin invasive decat periajul mecanic-  si procurarea lor de pe piata romaneasca nu ar constitui o problema insurmontabila-cercetari viitoare privind mecanismele lor de actiune si/sau efecte adverse posibile, calea si forma de administrare in populatia pediatrica -sunt necesare.

 

  1. E Gobbi, M.A. De Francesco.In vitro inhibitory effect of two commercial probiotics on chromogenic actinomycetes. European Archives of Paediatric Dentistry (2020) 21: 673-677
  2. Hattab FN, Qudeimat MA, Dental discoloration:an overwiew, J Esthet Restor Dent. 1999;11: 291-310.
  3. Tagg JR, Dierksen KP Bacterial replacement therapy adapting germ warfare in infection prevention. Trends Biotechnol. 2003; 21: 217-23.

https://pediatricdentalpractice.ro/wp-content/uploads/securepdfs/2021/02/Chestionar.pdf