Partea 1. Dentist, desene animate și clovni

Experiența micului pacient la dentist este o experință complexă, care se dorește a fi o experiență lipsită de anxietate. Aceasta nu se poate contura decât pe fundamentul  comunicării potrivite, a limbajului potrivit și creării unui mediu prietenos pentru vizita la cabinetul stomatologic. În primă instanță, pe palierul comunicării și conturării unei experiențe pozitive legate de vizita la dentist, acest articol își propune să menționeze succint câteva instrumente de comunicare și divertisment, menite să creeze un spațiu confortabil pentru micul pacient, un spațiu în care experiența stomatologică să nu fie privită și resimțită ca una traumatică.

Desenele animate și distragerea audiovizuală. Anxietatea cu privire la vizita la dentist se manifestă pregnant la copiii de vârstă școlară, cu multiple dimensiuni de ordin comportamental, cognitiv și psihologic. Unuia din cinci copii din această categorie îi este teamă de dentist, dar și 5-20% dintre adolescenți și tineri, unele cazuri manifestându-se sub forma unei adevărate fobii. Există studii care arată că distragerea audio-vizuală (televizorul, jocurile video, spre exemplu) minimizează percepția durerii în timpul tratamentelor medicale invazive. Cu precădere, potrivit unui studiu recent în Acta Odontologica Scandinavica (2016) asupra a 56 de copii pe parcursul derulării tratamentelor stomatologice în timp ce vizualizau desene animate pe un sistem Merlin I-theatre a arătat că aceștia au prezentat un nivel mai scăzut al anxietății, durere redusă în timpul tratamentelor stomatologice, dar și un nivel de cooperare ridicat (în timpul anesteziei, spre exemplu). Studiul a concluzionat că această tehnică este eficientă în calmarea micilor pacienți și asigurarea tratamentului stomatologic necesar. Distragerea audio a atenției prin intermediul muzicii sau complexă audiovizuală în timpul tratamentelor stomatologice pediatrice (inclusiv extracții) potrivit Journal of Indian Society of Pedodontics and Preventive Dentistry (2007) sau audiovizuală potrivit Quintessence International (2010) prin intermediul ochelarilor audiovizuali wireless și căștilor audio în timpul tratamentelor dentare reparatorii alături de sedarea conștientă sunt de asemenea folosite ca și tehnici de minimizare a disconfortului la dentist cu rezultate remarcabile, preponderent când stimularea  senzorială este atât auditivă cât și vizuală.

Clovnii stomatologici. Conceptul de clovni medicali a fost abordat semnificativ în publicațiile de specialitate în ultimele decenii, pe măsură ce acest rol și-a manifestat utilitatea în jurul beneficiilor generate de activitățile centrate pe umor și divertisment, intervențiilor terapeutice ale acestora.  Un studiu apărut în Social Work Healthcare (2010) menționează rolul clovnilor medicali în crearea unui climat primitor, promovarea relațiilor interpersonale, atenuarea sentimentelor de frustare, anxietate și ostilitate într-un cadru medical. În același timp, Journal of Oral Health and Craniofacial Science (2017) abordează rolul de clovn stomatologic ca fiind un rol psihologic complex, care transcede acela al unui simplu mijloc de divertisment, și comportă dimenisiuni care țin de intuiție, sensibilitate și viziune terapeutică cu privire la nevoile micilor pacienți. Mai mult, Pedodontics (2019) afirmă că însuși „doctorii clovni” pot avea un efect terapeutic crescut, contribund la revenirea și cooperarea viitoare a copiilor care au suferit intervenții stomatologice minore. Studiile în acest sens sunt limitate, dar ele recomandă considerarea includerii acestui rol în structura cabinetelor medicale stomatologice. Pe de altă parte însă, este necesar a se considera și posibilitatea ca pacienții să nu reacționeze pozitiv la prezența clovnilor sau să sufere de culrofobie (teama intensă de clovni). Studiile sunt și în acest caz limitatate, cu un studiu apărut în Nursing Standard Magazine (2008) în spitalele britanice desfășurat de Universitatea din Sheffield care a constat ca toți cei 250 copii intervievati (4-16 ani) manifestau o frică sau reținere cu privire la clovni. Un alt studiu științific apărut în European Journal of Pediatrics (2017) și desfășurat pe 1160 copii într-un cadru medical contrazice aceste date și afirmă că doar 1,2% din copii manifestă aceste sentimente.

Instrumentele care stau la dispoziția cabinetelor stomatologice, părinților și micilor pacienți în înfrângerea anxietății sau fricii de dentist sunt numeroase și diverse. O trecere în revistă a lor poate fi utilă, dar este evident că acestea trebuie  considerate și aplicate în funcție de mai multe variabile, care țin de pacient, sau resursele cabinetului stomatologic. Orice eforturi în acest sens sunt însă esențiale, căci ar putea aduce beneficii semnificative pentru sănătatea mentală și fizică a micilor pacienți. Iar sănătatea orală este neîndoielnic crucială pentru starea de bine a copiilor.