Riscul de expunere la Sindromul burn out datorita stressului profesional in perioada pandemica si nu numai -este bine cunoscut printre medicii dentisti.Complexitatea manoperelor terapeutice, responsabilitatea constanta, frica de pacienti nemultumiti, standardele inalte de calitate corespunzatoare expectantelor pacientilor, ergonomia defectuoasa a profesiei -toate acestea ne expun riscului de imbolnavire prin Sindromul Burn-out. Stomatologia Pediatrica expune pe practicanti si mai mult la riscurile de mai sus. Si invers- organizarea ergonomica a spatiului, planificarea judicioasa a pacientilor, regulile de ordine interioara, educatia continua, echipa educata si implicata-pot preveni instalarea Burn-out!

Dar puţini medici dentisti sunt conştienţi de legătura dintre nutriţie şi sindromul burn out! Prima mentiune despre aceasta corelatie apare in 1826 expresia “Tell me what you eat and I will tell you what your are” -in Physiologie du Gout, ou Medetations de Gastronomie a lui Anthelme Brillat-Savarin care a observat că factorii de mediu, sociali şi psihologici schimbă dispozitia pentru compoziţia nutrienţilor consumaţi; aceştia la randul lor schimbă microbiota intestinală; hormonii intestinali schimbă starea de spirit şi nivelul de stres.

Initial s-a sugerat că, mai mulţi nutrienţi şi compuşi alimentari ar fi implicaţi în declanşarea şi întreţinerea tulburărilor de tip burn-out dar şi în severitatea si simptomatologia depresiei. Intr-adevar, studii recente au relevat existenţa legăturii dintre unii mediatori ai homeostaziei (cum ar fi: ghrelina, leptina, CCK-colecistikinina, GLP1-glucagon-like peptidul, IGF1-insuline-like-growth factor, AGE-produşi de glicozilare, NPY-neuropeptidul, BNDF-factor neurotrofic, metabolismul glucozei si microbiota intestinală) şi modificările de dispoziţie. Vezi fig. 1.

Fig.1. Legătura dintre factorii de mediu asupra celor nutritionali si invers.

Modelele alimentare occidentale ce includ băuturi dulci, produse alimentare rafinate, carnea procesată, cerealele rafinate, prăjelile, aportul crescut de grăsimi, dulciuri, snacksuri, produse de patiserie s-au dovedit a fi asociate cu un risc crescut de depresie.

În sens invers -o serie de alimente „ sănătoase” – cum ar fi : peştele, uleiul de măsline, fructele, legumele, nucile, vegetalele, carnea de pasăre şi carnea neprocesată şi produsele lactate naturale nepasteurizate -au fost invers proporţional asociate cu riscul de burn out si/sau depresie şi chiar implicate în ameliorarea simptomatologiei acestora. În plus, o serie de compuşi nutritivi cum ar fi Ca – calciul, Cr – cromul, Folaţii, PUFAs acizii graşi polinesaturaţi, Vitaminele D, B12, Zn-zincul, Mg – magneziul, triptofanul – sunt recomandaţi in preventia anti-stress si ca parte a tratamentului antidepresiv –  (in intervenţia nutriţională).

Dietele „sănătoase” cum ar fi dieta japoneză (fructe, soia, legume, ceai verde) sau dieta mediteraneeană ce conţine ulei de măsline, peşte, carne pasăre, legume, nuci, fructe şi produse lactate, s-au asociat cu o incidenţa mai mică a depresiei .

În Australia s-a facut un studiu prospectiv cvasiexperimental care a urmarit impactul unui regim vegetarian şi a unuia omnivor asupra starii emoţionale. Interesant a fost că , deşi vegetarienii au un aport scăzut de acizi graşi omega3 faţa de omnivori , anxietatea, starea de spirit, au fost imbunataţite într-un procent mai mare decât al acestora.

Un alt studiu,de cohortă,  prospectiv  pe 87618 femei aflate la menopauză pentru investigarea relaţiilor dintre depresie şi Indicele Glicemic, incărcarea glicemică şi alte măsurători pentru carbohidraţi ( glucoza,zaharuri totale, zaharoza, fructoza, amidon)  a evidenţiat faptul că un Indice glicemic mare  se asociază cu o incidenţa crescută a dezvoltării depresiei . În schimb -o dietă cu un consum crescut de fibre, lactoză, fructe şi legume, a fost asociat cu o incidenţă mai mică a dezvoltării sau ameliorării simptomatologiei depresiei la pacienţii vârstnici .

Cu alte cuvinte –alimentatia sanatoasa poate fi o metodă de preventie dar şi de tratament  a sindromului burn-out si/sau a depresiei la medicii dentisti.

  1. Occupational burnout syndrome and post-traumatic stress among healthcare professionals during the novel coronavirus disease 2019 (COVID-19) pandemic. Best Pract Res Clin Anaesthesiol. 2020 Sep;34(3):553-560. doi: 0.1016/j.bpa.2020.07.008. Epub 2020 Jul 18. Jaroslava Raudenská1, Veronika Steinerová 2, Alena Javůrková 1, Ivan Urits 3, Alan D Kaye 4, Omar Viswanath 5, Giustino Varrassi 6
  2. COVID-19-Related Mental Health Effects in the Workplace: A Narrative Review

Gabriele Giorgi 1, Luigi Isaia Lecca 2, Federico Alessio 3, Georgia Libera Finstad 3, Giorgia Bondanini 3, Lucrezia Ginevra Lulli 4, Giulio Arcangeli 2, Nicola Mucci Int J Environ Res Public Health . 2020 Oct 27;17(21):7857. doi: 10.3390/ijerph17217857.